Nutriie cu meniul varicose,


Jireghie Iuliana Asist. Leriche Cuprins Motto Anatomia si fiziologia sistemului circulator Descrierea aparatului circulator. Mica si marea circulatie19 Capitolul II. Ulcerul varicos Date de identitate31 3. Motivele internarii32 4. Antecedente personale si hederocolaterale32 5. Examenul general al bolnavului Examenul local al bolnavului Examene de laborator si exploorari.

Diadnostic pozitiv. Diagnostic diferential Evolutie, complicatii, prognostic. Studii de caz. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni.

Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea nutriie cu meniul varicose normale a pacientului.

Înregistrat la Ministerul Justiţiei cu nr. Pe vremuri, orice individ avea ansa s.

Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine avem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie.

Este un adfevarat process de judecata, deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor.

Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului.

Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare Notite despre munca sa sanitara, ea descrie aceste ganduri : Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.

Corneliu Burlibaa sa nscut n leziunilor traumatice bucomaxilofaciale, al anul n comuna Bleni, Judeul Galai. A oncologiei maxilofaciale, al implantologiei orale, absolvit Liceul Vasile Alecsandri din Galai, iar din etc. Corneliu Burlibaa public la General din Bucureti. Editura Medical Tehnici curente de chirurgie n anul Dr. Corneliu Burlibaa se stomatologic, fiind colaborator al Profesorului transfer la Facultatea de Stomatologie, proaspt Valerian Popescu.

Nimic cum se determina picioarele varicoase este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta nu vindeca, numai natura poate vindeca.

Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile fundamentale ale omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste.

Ulcer Varicos | PDF

Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile sunt privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie.

In consecinta, in loc sa repartizam sarcini, repartizam ingrijiri. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. Scopul nutriie cu meniul varicose motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din nutriie cu meniul varicose de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.

Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalistpentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc.

Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica, situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater, cu expunerea tesutului subiacent.

Pot fi de forme, marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale, ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic cu ulceratie ce poate fi rezultat al diabetului. Ulcerele venoase pot fi dureroase, cauzand usturimi, pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. Nursingul O. Culegerea de date 2.

Analiza i interpretarea lor 3. Planificarea ngrijirilor 4. Realizarea interveniilor 5. Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alctuit dintr-un organ central, inima sau cordul, i un sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinznd arterele i venele, iar ntre ele o bogat reea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare.

Acestea au un rol nutriie cu meniul varicose n contextul schimburilor nutritive de la nivelul esuturilor, n cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului i exportul altora, spre organele de excreie. Integritatea sistemului circulator condiioneaz o bun funcionalitate a organismului, dup cum bolile vasculare scurteaz durata de via. Pe drept cuvnt, prof. Leriche spunea c "omul are vrsta arterelor lui".

Consideratii Asupra Supraprotezarii Pe I | PDF

La nivelul circulaiei limfatice exist un sistem de capilare limfatice, vase i ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiial al esuturilor i cu mers centripet, prin dou trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaii. Inima cordul este un organ cavitar, nutriie cu meniul varicose care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive.

Inima face partee din aparatul cardiovascular. Inima este singurul organ muscular care se contract ritmic, fr intrerupere, din viaa embrionar pn la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat nodul sinusalde la care pornete stimulul cardiac. De aici, prin valva tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani, pentru reoxigenare mica circulatie. Dupa ce este alimentat nutriie cu meniul varicose oxigen in plamani, sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin valva mitrala, in ventriculul stang.

Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism marea circulatie. Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu snge a inimii n perioada de repaos diastol i propulsarea dup contracie n marea i mica circulaie sistola.

  1. Medicamente varicoase ieftine
  2. MJHS. Categoria B. Vol. 17 3/ PDF Free Download
  3. Victor Socaciu, în stare gravă la spital.
  4. Ointiol unguent de la varicoza

Pericardul este format din 2 straturi, pericardul fibros la exterior si pericardul seros la interior. Peretii inimii sunt formati din 3 straturi: miocardul muschiul cardiac reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea cea mai groas a peretelui cardic.

nutriie cu meniul varicose

Este format din tesut muscular. La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule, fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala bicuspida cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen nutriie cu meniul varicose treaca din atriulul stang in ventriculul stang. Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei, de unde si denumirea de sistem aortic.

Artera aorta pleaca din ventriculul stng. Traiectul ei se submparte n trei portiuni si anume: aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta. Aorta ascendenta ncepe din ventriculul stng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic.

Ea este prevazuta cu trei valvule valvulele sigmoide aortice. Din aorta ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si stnga, care hranesc inima. Arcul aortic se ntinde de la trunchiul brahiocefalic pna la ligamentul arterial canalul arterial obliterat. Din arcul aortic pornesc trei artere mari: -trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stnga -artera subclavie stnga.

Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rndul lui n artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta. Artera carotida comuna se ntinde de la origine pna la marginea superioara a cartilajului tiroid, unde se bifurca n artera carotida externa si artera carotida interna. La locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian, n peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol n reglarea presiunii arteriale.

Artera carotida externa nutriie cu meniul varicose ntinde de la marginea superioara a cartilajului piloi i vene varicoase pna la nivelul condilului mandibulei unde se mparte n doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara.

Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare parte din organele gtului si capului, inclusiv dura mater, n afara de encefal si ochi.

Încărcat de

Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde n craniu prin canalul carotidian, dupa care se mparte n mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta posterioara.

Prin ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului, globul ocular si anexele sale. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stnga direct din nutriie cu meniul varicose aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. Artera subclavie se ntinde de la punctul de origine pna sub clavicula, unde se continua cu artera axilara.

Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala, toracica interna, tireocervicala si costocervicala.

nutriie cu meniul varicose

Artera vertebrala patrunde n orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale, intra apoi n craniu si uneste cu cea de pe partea opusa, formnd artera bazilara. Ramurile arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral, cerebelul si o parte din emisferele cerebrale.

Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formnd poligonul arterial Willis, asezat la baza creierului, n jurul seii turcesti.

Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele, esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.

Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare. Artera axilara se ntinde de la marginea inferioara a claviculei nutriie cu meniul varicose la marginea inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala mamara externasubscapulara si arterele circumflexe humerale.

Say goodbay to varicose veins and joint pain with only bay leaf, which is 100% effective

Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o mare parte din regiunile trunchiului. Artera brahiala se ntinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pna la linia de flexie a cotului unde se bifurca n 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara. Prin ramurile sale colaterale artera brahiala profunda si artera colaterala ulnaraea iriga bratul.

nutriie cu meniul varicose

Artera radiala se ntinde de la cot pna la regiunea carpiana, n dreptul degetului mare, unde se continua cu arterele minii. Artera ulnara se ntinde tot de la cot pna la regiunea carpiana, de unde se continua cu arterele minii. Prin ramurile lor colaterale, arterele radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mna.

Arterele minii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. Aorta toracala se ntinde de la ligamentul arterial pna la diafragm.

nutriie cu meniul varicose

Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de arterele bronsice, care iriga bronhiile.

Informații document

Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt n numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Arterele intercostale alcatuiesc mpreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla n santul costal din marginea inferioara a coastei. Aorta abdominala se ntinde de la diafragm pna la bifurcarea ei n cele 2 artere iliace comune, la nivelul vertebrei L4.

Din ea pornesc 3 feluri extinderea venelor varicoza ramuri: - viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara, suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana - parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare - terminale: arterele iliace comune.

Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stnga, hepatica si splenica, ce iriga organele respective. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.

Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stnga, sigmoidiene si rectala superioara. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, nutriie cu meniul varicose ovarul. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului.

Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 n 2 ramuri principale, numite arterele liace comune.

Varicele | amed.ro, Varicoza origine cum sa tratam

Ele se ntind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pna la articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca n arterele iliaca interna si externa. Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale.

Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina, ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la nutriie cu meniul varicose si care iriga canalul deferential, de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna, care iriga organele genitale externe si muschii perineului.